La bunici, TV-ul merge incontinuu. Printre alte idei, Eva le propune sa-si numeasca TV-ul “Lăcrămel”
De ce sa-i zica Lăcrămel, tati?
– Pentru ca da multe lecrame!
WFH din Seattle, cu gandul la Romania
La bunici, TV-ul merge incontinuu. Printre alte idei, Eva le propune sa-si numeasca TV-ul “Lăcrămel”
De ce sa-i zica Lăcrămel, tati?
– Pentru ca da multe lecrame!
Eva mananca salata de rosii cu branza de capra, si zice:
imi place foarte mult acest sos de rosii. daca ar exista pe lumea aceasta o fantana, o cascada, un bol urias cu suc de rosii, as sta in fiecare zi in ea
Eva canta. Din toti rarunchii.
“Evi draga, e seara, canta si tu mai incet, suna si mai bine, nu deranjam nici vecinii…”
“Dar tata, nu pot mai incet, melodia asta e la boxe”
E ultima dupa-amiaza la mare(era sa scriu “pe litoralul insorit al Marii Negre”, dupa cum am fost invatat in anii copilariei ca ar face mai frumoase compunerile; dar nu voi scrie asa, ci ramanem la esential: la mare). Vantul s-a intetit si pe plaja nu mai avem ce cauta; ne ramane o incercare la piscina complexului de casute unde suntem cazati.
Brusc, vajaitul vantului dintre salcii este acoperit de acorduri. De acordeon acordandu-se. La vecinul “La Scoica” incepe o petrecere ; e prea devreme si parca prea duminica pentru o nunta, dar cine stie…. o fi o ciorba tarzie de potroace dupa cea de aseara?
Micul dejun la Corabia Piratilor din Mamaia.
Eva ma intreaba ce scrie pe corabie. Ii zic ca Mayflower, si ca Mayflower a fost prima corabie care a adus pelerini in America
Dupa un scurt timp Eva intreaba, cazuta pe ganduri:
“Asta-i America?”