Author: alex

Aseară m-a pus Michiduță să arunc o privire pe ce filme și poze mai aveam pe a mea cameră foto. Cameră excelentă, minunată, care face niște poze superbe, și pe care, prin urmare, o folosesc de maxim patru ori pe an. Că deh, iPhone-ul e mai la îndemână.

De des ce o folosisem, atunci când voiam să șterg un filmuleț, când m-a intrebat dacă să șterg “this frame” sau “all frames”, evident că am ales “all frames”, pentru că de ce aș vrea să șterg un singur frame dintr-un film. Uitasem, evident, că Fuji nu sunt prea fluenți în Engleză și de fapt întrebau dacă să șteargă tot de pe SD card, ceea ce au și făcut obedienți, lăsându-mă fără pozele din ultimii 2 ani pe care nu le descărcasem, pentru că deh, Michiduță.

TL;DR – după câteva afurisiri mustăcite mărunt din buze, hai că până la urmă am recuperat ce ștersesem din greșeală de pe SD card, și nici nu m-a costat $99 cât cereau unii pentru soft de recuperare de date. Vă zic și vouă, poate vă ajută: cu un tool open source numit testdisk , care conține photorec , care s-a instalat ușor cu Homebrew

brew install testdisk
...
sudo photorec

Tot voiam sa mai scriu ceva pe blog si nu stiam ce.

Acum 30 de secunde am citit postarea lui animal00 despre curent. Si mi-am amintit ca, pe grupul de ceat al romanilor de la Facebook Seattle, o colega intrebase inocenta acum vreo 3 luni “auziti, voi credeti in curent?”.

Faza la care eu m-am montat si am inceput sa scriu virulent ceva de genul: “cred cam in aceeasi masura ca in gravitatie. Adica ceva ceva trebuie sa intre in becuri si in televizoare de le aprinde, si daca nu e curent, atunci e magie, iar daca e magie inseamna ca si gravitatia e optionala”.

Fix inainte sa dau send mesajului meu deloc pedant si plin de inteligenta, colega a continuat cu “pe mine ma doare capul daca ma trage curentul, dar am colegi straini care cred ca e psihosomatic”.

Asa ca degetul s-a ridicat repede de deasupra lui Enter si s-a dus repede sa apese pe backspace, ca sa nu ma fac de rås fata de grup. Axioma lui “daca taceai intelept ramaneai” s-a adeverit inca o data.

Dar gandul uite ca a ramas pe undeva, si tot ma inghesuie cateva intrebari:

1. Oare cate prostii se scriu zilnic pe internet doar pentru ca oamenii nu au rabdare sa astepte contextul intrebarilor si inteleg cu totul altceva?
2. Cum ar fi daca clientii de messenger/ceat ar cere fie sa scrii macar 3-4 propozitii pana sa dai send sau, alternativ, pana nu a trecut macar jumatate de minut de la ultimul mesaj primit? Un “non-instant messaging” – ca sa nu risti sa vorbesti neintrebat pana nu intelegi intrebarea.
3. Oare se poate da vreo lege impotriva alora ca mine? Sa dai test de inteligenta inainte de a fi lasat pe internet e inutil – fix aia cu facultate si note mari sunt primii la a debita cele mai mari tampenii
4. Oare o fi psihosomatic curentul? Sau macar o afectiune care ne afecteaza mai ales pe noi, romanii, dar nu si pe altii, la fel cum si mancarea negatita ii afecteaza mai mult pe straini decat pe noi, romanii invatati cu apa de robinet de Bucuresti si ciresele nespalate gustate direct de pe taraba din Obor?

Si, ultima tampenie din dimineata asta: cum ar fi daca si gravitatia, si curentul (electric) ar fi doar niste forme specifice de … pam pam pam… magie ?!?

“Danemarca, Germania, Norvegia si Elvetia vor permite redeschiderea frizeriilor”.

Virus sau nevirus, nu putem arata ca niste salbatici, nici macar pe Facetime, Messenger sau Zoom

Scrie presa ca azi ar fi Blue Monday, statistic reiesita drept cea mai deprimanta zi din an.

Nu stiu daca e sau nu cu premeditare, dar pot sa declar ca pe aici la Seattle nu se simte.

Da, ploua trist rau pe afara. Dar avem liber, cel putin de la Facebook, ca e aniversata ziua lui Martin Luther King Jr. De aici concluzia mea: o zi libera previne depresia.