La invitatia lui Dorin si a lui Alex mi-am spus si eu parerea despre alegerile ce or sa vina peste o luna. Mi-am varsat asadar oful si naduful intr-un post kilometric pentru votezi.ro.
Pentru articolul intreg, va invit sa dati o fuga si sa-l cititi(ba chiar sa-l comentati/criticati) chiar acolo. Aici voi reproduce doar cateva pasaje:
Unii blogeri incep sa avanseze idei asupra obligativitatii votului. Mi se pare o idee nociva, impotriva drepturilor omului, urzita poate de mintile celor care stateau cu bata pe vremea PCR-ului, la iesirea din cabinele electorale. Nu primeai paine pe cartela daca nu votai; si evident ca nu aveai cu cine vota decat cu Tovarasu.
Nici chiar armata nu mai este obligatorie(si macar armata e o chestie vitala pentru un stat). Daca nu votez este pentru ca am alte prioritati – oi fi bolnav, oi prefera sa nu stau in caldura cabinelor de votare, oi fi plecat din localitate sau oi fi uitat de treaba asta.
Problema cu absenteismul la vot este de fapt una economica, de “fapta si rasplata“. Ca in orice alegere pe care o face de-a lungul vietii, alegatorul potential se intreaba “mie ce-mi iese daca merg la vot?“.
La aproape 20 de ani dupa introducerea democratiei, alegatorul a descoperit ca, de cele mai multe ori, efortul deplasarii pana la cabine nu ii este rasplatit. Promisiunile desarte emise periodic de candidati l-au invatat pe omul nostru ca indiferent pe cine ar vota, impactul asupra vietii sale este din ce in ce mai mic. Pana la urma, din tot procesul electoral, cei care au cu adevarat de castigat sunt politicienii. Omul de rand rar castiga ceva concret. Cel mult vede ca altii se imbogatesc de pe urma votului sau.
Foarte putini politicieni isi tin promisiunile, iar asta duce la sictirul generalizat. De aceea, nu obligativitatea votului va imbunatati vreodata mecanismul electoral, ci cea a cuvantului.
Din 540000 de voturi in Bucuresti, statistica ne zice ca 16% sunt mai mult sau mai putin retardati iar alti 7% sunt relativ prosti. Rezulta ca 23% dintr-un electorat nu va fi vreodata mai mult decat o turma de oi, alegand in stanga si-n dreapta dupa cum le-au zis alte oi ceva mai dezmeticite. Doar nu te astepti de la marea masa de prezenti sau pensionati vidanjori, zidari, maturatori, asfaltatori sau alti necalificati profesional si intelectual sa voteze cu capul. Pe ei trebuie sa-i faci sa voteze cu inima sau, mai bine zis, cu burta. Trebuie sa le arati ca esti om din popor, dintre ei; ca nu te jenezi sa scuipi, sa injuri, sa transpiri sau sa urli.
(more…)
Ne-am hotarat tarzior sa dam o fuga la mare, speram sa nu ploua prea tare si sa nu fie prea rece apa.
Asta asa, in caz ca va intrebati de ce nu voi bloga in weekend.
Pentru intrebarea cu “de ce nu am blogat saptamana asta” nu am raspunsuri. De vrut as fi vrut, macar asa ca sa intreb de ce candidatii la primaria sectoarelor din Bucuresti au mereu sloganuri cu “salvati sectorul..”. Oare nu mai exista impliniri marete pe care sa le promita? Chiar si promisiunea unei autostrazi zburatoare are mai multa substanta decat o promisiune negativa. Nu suna mai bine “voi face ceva bun” decat “nu voi face rau” ?
Sper ca nu v-am bagat in ceata. Adevarul e ca m-am plictisit de campanii electorale.
O campanie pe an e cam mult pentru romanul de rand. Cat de uituc sa fii ca sa nu recunosti, an dupa an, aceleasi slogane, ipostaze foto, promisiuni desarte si bani aruncati pe publicitate electorala?
Daca politicienii vor o mai multa prezenta la urne, n-au decat sa ne mai lase sa uitam putin cum e cu alegerile. Sa ne lase sa uitam putin ca degeaba noi votam, aia rai si tari tot ies; ca doar de-aia exista listele de candidati ai partidului. Sa uitam putin ca an dupa an bogatii devin mai bogati si saracii tot mai neputinciosi in fata lor. Speram ca macar UE sa ii mai poata tine sub control; macar de ochii comisarilor europeni sa nu se mai faca magarii pe fatza. Din pacate insa nici UE nu e de ajuns. Ce e al nostru e al nostru, ce e al lor e al lor. Ca in povestea cu gazonul.
Se stie:
1. Bucurestenii sunt suparati rau pe Videanu (PD), cel care i-a furat pe fatza, i-a tinut in praf si aglomeratie si lucrari continue
2. Bucurestenii sunt suparati rau pe Tariceanu (PNL), cel care ii fura pe fatza, ii injura si-i tine intr-un sictir ce-l depaseste chiar pe al lui bombonel.
3. un singur lucru detesta bucurestenii mai mult decat pe Videanu si pe Tariceanu. Anume, pe PSD si pe Iliescu.
Este clar ca bucurestenii ar prefera pe cineva care nu este asociat nici cu PSD, nici cu Tariceanu, nici cu Videanu.
Se planuieste:
Ce-ar fi daca PSD ar trimite doi candidati? Unul oficial, altul pe ascuns? Cel oficial, o mascota fara sanse. Celalalt, adevaratul, “lepadat” si curatat de PSD, ar veni ca un salvator minunat, o mesia, un independent. El nu are stapan, si prin urmare poate sa-si bata joc de toti cei sustinuti de partid. El nu are nevoie de platforma, nici de planuri, singurul lucru pe care pluseaza este cel diferentiator: el nu are stapan.
(more…)
Tocmai cand voiam sa scriu ca nu am nici un chef sa merg la vot si ca mi-au ajuns dezamagirile a nu-stiu-cate votari succesive, cu tradari, dezamagiri si minciuni mai mari decat la “Tradati din Dragoste”, dau de articolul lui Ionut cu 5 motive de mers la vot pentru cei care nu vor sa mearga la vot. Mai ca m-a convins.
Acum raman doar cu dileme etice, morale si in general electorale – oare daca votez un hotz doar pentru ca e un hotz mai mic, nu se cheama ca-i sunt complice? Oare daca imi arat sustinerea fata de un mincinos nu se cheama ca sunt fraier?
Era noaptea de inviere. Tremuram in frig alaturi de alte mii de bustenari inghetati, nerabdatori sa se faca lumina, sa insfacam anafura si sa o tulim spre casa.
Cand, deodata, l-am vazut. Pe el, cel mai cel. Confortabil, in caldurica bisericutei de lemn a manastirii, uitandu-se sobru, arogant şi genial, patruns de importanta momentului si palavragind amical cu alti privilegiati.
Evlavia noptii de inviere mi s-a oprit in gat, unde s-a coagulat. Am tras o flegma printre dinti si mi-am zis:
Pfui fir-ar-al naibii, nici aici nu scap de asta?
Cum de cine, draga? de asta.
PS. nu am nimic cu omul, in alte conditii poate am fi fost prieteni. Dar doar ca am eu ceva cu cei fuduli, increzuti si in general prajinosii cei extraordinar de destept si ingrozitor de arogant. O fi invidie, ca eu faceam piroane si el huzurea la caldurica?
Fluture are o povestioara draguta despre o cina in Franta unde s-a discutat despre diversele avantaje ale breslelor. Avantaje care, la un moment dat, incep sa li se para “breslasilor” drept drepturi firesti; iar a incalca acest status-quo ar fi pentru ei nu o pierdere a avantajelor, ci una a drepturilor de sange.
Imi amintesc ca Franta are probabil cei mai militanti si incrancenati breslasi dintre tarile pe care le mai stiu si eu. Dupa ureche incerc sa-mi amintesc cateva din drepturile breslasilor francezi:
La noi parca nu ar fi chiar atatea bresle cu drepturi deosebite, nu?
Cam atat, parca. Mai aveti?
Asaltat din septembrie cu anunturi publicitare care mai de care mai jenante(v-o amintiti pe-aia cu “reclama asta va fi si maine, dar tu..?”), enervante(Raduleasca cu trei degete in sus) sau noncomformiste(aia cu “sa vina un consultant Ing si la etajul 4..”), am rezistat cu incapatanare si comoditate pana in prezent. Descopar acum ca au mai ramas 2 zile ca sa aleg un fond de pensii, si uite ca inca nu am ales.
Alaturi de alte multe milioane de platitori, am fost dus cu zaharelul si am crezut in vorba lumii. De pilda, ca nu am ce pierde, ca banii pe care ii cotizez vor fi asigurati, rasasigurati si ca ies SIGUR in avantaj decat daca i-as fi pus la banca.
S-a terminat si marele fas de luna asta, alegerile europarlamentare si referendumul. Nu s-a schimbat mare lucru, singura chestie notabila fiind ca nu a mai intrat PRM in parlamentul de la Bruxelles, desi in afara de mandria lor personala nu prea stiu cu ce i-ar fi incalzit. Unul din putinele articole citite pe tema asta era cel de pe Hotnews: in articolul despre parlamentarii europeni chiulangii, povesteau ei ca unii reprezentanti in Europa ai PRM au avut, in timpul fostului mandat, o singura interventie. O f**king singura interventie, si anume o intrebare. Probabil ridicase(ra) mana sa intrebe cand se da pauza, sau rugand sa se vorbeasca in romana sa inteleaga si ei ce se zice; pentru ca, deh, romanu-i patriot si nu vrea sa invete limbile cuceritorilor.
Imi pare sincer rau ca nu a intrat PNG in parlamentul european. Cum Becali era primul pe lista, poate poate se hotara sa renunte la fotbal si sa se mute la Bruxelles. Ar fi fost putin dicordant facand slalom cu Maybach-ul printre biciclistii belgieni, dar pe de alta parte la Bruxelles sunt catedrale mai multe si mai mari, deci razboinicul luminii dinnauntrul marelui cioban ar fi fost uns pe suflet..
Referendumul? Tot nu am inteles daca e mai buna varianta lui Basescu sau a lui Tariceanu, dar cert este ca nu o sa aflam care-i mai buna nici pana la alegerile viitoare. Ca doar nu s-o grabi careva sa puna in practica o asemenea lege, superandu-i pe cei mai alesi milionari ai tarii.
Am votat, dar in sictir; cum povesteam si alta data, de multicele luni nu mai citesc ziare si nici nu mai deschid TV-ul pentru stiri. Si tare e bine… Nu stiu nici acum ce era cu caltabosii lui Remes, nu stiu prea clar ce era cu biletzele sau alte povesti de prima pagina a ziarelor. Tot ce stiu stiu din franturi, sunt convins ca atunci cand o sa arda tzara o sa imi dea si mie careva un mass pe messenger. Pana atunci, prefer sa imi vad de treaba, sa-mi fac datoria cetateneasca de a vota cu cine imi inspira mai multa incredere si de a nu ma mai certa pe teme politice cu altii. Dieta de informare politica e chiar utila, v-o recomand tuturor: dorm mai linistit si sunt ceva mai multumit si mai increzator in viitorul tzarii…
