Despre Messenger

Yahoo Messenger mi-a fost aratat si instalat prima data … Eram anul 2 de facultate, imi cumparasem placa de retea si aveam pentru prima oara Internet non-stop.
In scurt timp am adaugat in lista de “friends” o groaza de oameni, colegi de facultate sau cunostinte ocazionale. …
Motivele converstatiilor erau circulare: care e idealul vietii, povesti de-ale copilariei, incotro va duce relatia noastra incipienta, etc.
Incet-incet “mi s-a luat” de asa ceva….
…messenger-ul nu poate fi niciodata mai mult decat un telefon …

Yahoo Messenger mi-a fost aratat si instalat prima data de Mihaela. Eram anul 2 de facultate, imi cumparasem placa de retea si aveam pentru prima oara Internet non-stop.
Continue reading “Despre Messenger”

Despre timp

Iubesc sa pierd timpul.

Ma vaiet : daca as mai fi avut nitel timp ; ma plang : nu imi mai ajunge timpul pentru nimic . Si in ciuda aparentelor, timpul imi e indestulat. Ma trezesc dimineata devreme, ma culc noaptea tarziu.
Intre timp, stau si astept sa treaca timpul. S-a tot scris despre obiceiul oamenilor de a vorbi despre timp ca despre un bun perisabil.
Adevarul este ca timp am si voi tot avea. Problema e cand imi bat joc de el. Ca, de pilda, astazi.
Continue reading “Despre timp”

Melancolii pe fir de cupru

Era o senzatie de marunta invidie, neputinta, admiratie, disperare.

Imi amintesc de reactia mea cand am citit despre un roman de 22 de ani, care se intorsese de la Stanford unde absolvise cu 4.16 GPA (atunci cand maximul era 4), facuse vreo 3-4 specializari, infiintase vreo 2 firme in IT (alaturi de colegi) care primisera contracte de milioane de dolari.

Era o senzatie de marunta invidie, neputinta, admiratie, disperare.
Continue reading “Melancolii pe fir de cupru”

Stelele

Imi amintesc din nou -a cata oara oare? – de tine; imaginea insa nu mai doare; nici un regret nu imi mai apasa inima; am avut revelatia; sunt acum un om vindecat de obsesiile pentru tine.

Suflul desertului aduce mirosul trist dar gustos al dunelor. Stelele se ivesc reci si albe; in afara stelelor, cerul e negru.

Imi amintesc din nou -a cata oara oare? – de tine; imaginea insa nu mai doare; nici un regret nu imi mai apasa inima; am avut revelatia; sunt acum un om vindecat de obsesiile pentru tine. Lipsa ta imi pare acum fireasca; cum altfel? Te idealizasem in van atatia ani; in absenta-ti, devenisei Hildegard, simbol al absolutului pierdut; imi deplansesem de prea multe ori greseala de a te fi lasat sa pleci, incat intalnirea cu tine mi se parea scopul destinului; chiar si gandul ca puteai fi prin aceeasi zona geografica imi crestea candva pulsul.
Continue reading “Stelele”

Paralele

Stateam in fata ta si mintea imi zbura spre lumi paralele; tu imi zambeai si imi spuneai ca ma cunosti de undeva; eu raspundeam ca e posibil, nu reusisem sa ascund presei noul meu premiu Nobel.

Stateam in fata ta si mintea imi zbura spre lumi paralele; tu imi zambeai si imi spuneai ca ma cunosti de undeva; eu raspundeam ca e posibil, nu reusisem sa ascund presei noul meu premiu Nobel.

Radeam cu pofta si imi spuneai ca am un umor contagios. Ca iti vine usor sa-mi vorbesti, lucru straniu care nu ti se mai intamplase decat prin nori de halucinogene; imi propuneai niste mirodenie, si ne duceam sa mulgem viermi din Arakis. Ca sa o fumam ne trebuia insa pipa, pe care o imprumutam din Hobbiton.

Calaream apoi elefantii lui Al Tuin si gustam cate o felie din planeta in forma de pizza. Cand incepeam sa ne plictisim, te luam in brate si zburam pe orbita, ca sa iti arat ca si eu pot intoarce timpul. Apoi coboram ca sa bem niste licoare de vasc din micul sat galez. Cand eram pe cale sa ne sarutam, holospatiul se bloca datorita unor virusi de origine nepamanteana, nascuti prin calculatoarele irationale neperiene.

Ma dezintegram si reintegram, uluit ca normalitatea-si pierdea din consecventa. Incercam atunci sa-mi reamintesc de lumea din care venisem; o lume in care stateam in fata ta, necutezand sa te privesc lung, simuland studiul hartii metroului. O lume unde ma chinuiam sa pun fraie imaginatiei si sa activez centrii realului, dorindu-mi totusi sa te fi cunoscut altcandva, altundeva, unde mi-ar fi fost usor sa-ti vorbesc altfel decat prin nori de halucinogene.

Incomplet

Imi amintesc de prima noastra bere; tu Tuborg , eu Stella.

Imi amintesc de prima noastra bere; tu Tuborg , eu Stella.

Aveai pulover de mohair cu guler gros rulat pe gat, ochii alunecosi si zambetul strengar. Povesteai nimicuri, despre cum tatal tau te voise baiat dar era totusi incantat de fiica-i microbista si cum Craciunul perfect e cel in care mosul ar scoate din sac cate o bere si, uitandu-va la un meci al Barsei sau Realului, ati palavragi despre viata-i particulara. Continue reading “Incomplet”

Ultimul

Copilul se trezi din somn. In usa se auzea un zgariat, repetat.

Copilul se trezi din somn. In usa se auzea un zgariat, repetat.

“O fi Sofocle, vrea sa il las inauntru” isi zise, inca in ceata somnului, copilul, inaltandu-se in capul oaselor. Dar se dezmetici repede. “Of, ba nu, nu are cum sa fie el; a murit de mult, saracul. L-au mancat sobolanii..” . Si o lacrima incepu sa se scurga incet printre genele lipite de somn, in amintirea pisicii sale vargate.
Continue reading “Ultimul”

Deochi

Descoperisem aceasta putere intr-o zi de april.

Descoperisem aceasta putere intr-o zi de april. Fusese vina lui Markus, copilul vecinilor, care castiga cu nerusinare la ping-pong; i-am suras prefacut, disimulandu-mi ura si invidia. A doua zi Markus s-a imbolnavit de rujeola, inexplicabil, unicul caz din oras. M-am mirat si m-am bucurat putin, in sinea mea; ce-l durea daca mai pierdea si el un joc-doua? Asa-i trebuie!
Continue reading “Deochi”

Merlin si printesa Arelau

Candva, intr-un regat, printesa Arelau tremura de nerabdare; se apropia ziua ei, ziua cand implinea cei 18 ani

Candva, intr-un regat, printesa Arelau tremura de nerabdare; se apropia ziua ei, ziua cand implinea cei 18 ani care o aduceau in sfarsit in lumea adultilor; cu alte cuvinte, era cea mai importanta aniversare a sa; si dorea sa fie unica. Prin urmare il ruga pe Merlin, vrajitorul curtii, sa ii faca un cadou deosebit, care sa ii indeplineasca cele mai dragi dorinte; trebuie sa spunem in apararea sa ca printesa nu era o printesa rasfatata, iar in general capriciile sale nu erau indeplinite de catre tatal-rege decat daca erau modeste sau in interes de stat.
Continue reading “Merlin si printesa Arelau”