De vreo cateva(?) zile incoace, numarul celor care imi citesc replicile polisilabice de pe Twitter a depasit numarul celor care imi urmaresc monoloagele(da, se pare ca monoloage este pluralul corect) de pe blog. Ba mai mult, dupa cum cu sare pe rana puncteaza antimiorita, probabil ca sunt singurul “blogger important” care pierde cititori de la zi la zi (implic eu ca Andressa ar fi singura bloggerita…)
Tragem doua concluzii ortogonale(adica le puteti compune dupa cum vrea muschii vostri):
- Toti adevaratii
citescs-au mutat pe Twitter; pe bloguri au ramas doar adolescentii nevrozati si, evident, Marius Tuca. - Sunt un blogger din ce in ce mai plicticos.
Decid asadar una din urmatoarele chestii:
- Trebuie musai ca advertizerii sa-si indrepte privirile catre Twitter; adica sa castig macar o bere de pe urma twitterelii. De pilda o campanie: un mesaj publicitar pe zi, oferit de Alex Brie si de Cerealele Kellogs
- Trebuie sa renunt la blog; sau la twitter; sau la ambele si sa ma fac om serios.
- Sa schimb starea de fapt si subiectele abordate. Ma gandesc de pilda, fiind unul din putinii bloggeri programatori cu peste 300 de abonati, sa incep sa dau lectii de “introducere in programare pentru ton(t)i”.
- Sa nu ma mai iau in serios, sa nu va mai iau in serios, sa nu ma mai luati in serios. Hmm.. poate ar fi o idee… - fatza necunoscuta a lui Alex.
Astept recomandari, sugestii, sfaturi sau injurii pe adresa redactiei.



