Am plecat catre tara, plin de dor si de sperante, acum vreo saptamana si ceva; m-am intors ingrozit inca o data de stresulpe care ti-l produce urbea damboviteana. Cauze? sunt multe, desigur; edilii sa aleaga. Eu sunt mai modest: Pe tema alegerilor pentru Primaria Bucurestiului, iata si gandurile mele de doi lei despre .. cateva probleme majore ale Bucurestiului.

• noroaiele – In aproape 2 ani de trai prin straintate, nu am vazut atatea noroaie cate am vazut in 10 minute de Bucuresti. Pana si in centru, la Unirii sau Universitate, calci in balti si in glod. Uneori tehnica e buna, ca sa-i derutezi pe jucatorii Valenciei. Dar… vorba lor, acela nu mai e fotbal. Iar Bucurestiul nu mai e oras; cel mult, o mahala, gen Groapa lui Eugen Barbu. Noroaiele si baltile au o cauza comuna – lipsa unei canalizari rationale, si efecte dezastruoase prin ricoseu: umiditatea continua macina asfaltul, creeaza gropi, etc. Jegul din strada provoaca un mai mare stres cotidian decat noxele si poluarea fonica, de unde rezulta indirect (vezi The tipping point de Malcolm Gladwell) o crestere a mizeriei generale (cine vrea sa calce prin noroaie doar ca sa arunce la cos o hartie) si eventual a criminalitatii(esti nervos ca ti-ai innamolit blugii, normal ca iti vine sa-i bati pe cei din jur). Remarc pe plaiuri mai destepte cum toate strazile sunt construite cu un profil convex, impingand apa spre borduri, unde exista multe multe guri de scurgere spre canalizare. In Bucuresti Nu am vazut guri de scurgere laterale si nici macar profile convexe; poate or fi fost, ingropate sub noroaie? Desigur, unde nu e apa, nu e nici noroi; plus ca pe aici (Lutetia) nu prea vezi sol neasfaltat decat in parcuri; o fi si asta un motiv pentru care ei sunt mai curati?

• metroul – intru in metrou si ma simt ca intr-o inchisoare de-a lui Poe; lugubru, sinistru, paraginit; metrourile(nu alea victoriei-tineretului, desigur) sunt devastate – cutii pe roti, mazgalite cu grafitti, conduse de oameni plicitisiti sa tot repete ca peronul e pe dreapta. Au dreptate, ce sa mai.. nu inteleg logica repetitiei asteia stupide; o sa vada omu pe unde-i peronu, nu cred ca e cazul sa repetam mereu; sau macar de am pune un casetofon, nu? Luminatia in metrouri e infecta; cat sa nu te impiedici, ce sa mai. Parca ar fi mare problema daca ar mai pune un bec in plus… Sau macar sa puna mai multe reclame(castiga si regia autonoma ceva bani), ca sa mai invioreze atmosfera. Si daca ar fi ceva mai dese(si mai normal mobilate – nu cu scaune de-a lungul, ci de-a latul, ca in autobuz) trenurile, ar fi cu mult mai bine; la Paris merge.

• paragina – nu vezi scara de acces in metrou sau alte institutii care sa nu aiba vreo treapta macinata. Chit ca sunt de-alea reparate acu o luna. Case grozave din centru sunt infecte, pline de igrasie si praf. Prazi simple pentru cei ce le demoleaza ca sa puna in loc paralelipipede stralucitoare de plexiglas si otzel. Ma bucur cand vad cate ceva renovat… si nu demolat; exemple faine: hotel Venezia(de pe la drept, piata aia de pana in Regina Elisabeta), sau “Vel Pitar” din statia de 601 de la Cismigiu. Exemple faine de urmat si de alti intreprinzatori. Farmecul Bucurestiului nu se va naste din ciment si sticla, ci din renovarea si adaptarea cladirilor traditionale ale inceputului de secol.

Daca esti nou pe aici, nu uita sa te abonezi la feedul meu RSS . Iti multumesc pentru vizita!