La inceput m-am bucurat cand am auzit de legea ecotaxei, aia pentru pungile din supermarket. Doar orbii sau nesimtitii iremediabili nu s-au socat macar o data de privelistea pungilor de plastic ce hoinaresc prin padurile tarii noastre. Hai, ca nu trebuie sa dau prea multe explicatii – e destul sa scoti capul pe fereastra – oriunde ar fi fereastra ta, zic eu ca vei vedea macar un pet si o punga, murdare si zdrentuite, zacand printr-o baltoaca sau la umbra unui gard.
Relativ clare avantajele ecotaxei. O taxa pe pungi ar putea motiva romanul sa insface MAI PUTINE PUNGI, chestii de-astea mici si aparent lipsite de valoare pe care magazinele le ofereau cu generozitate. Pungile au devenit peste noapte pretioase – 2000 de lei vechi bucata – refolosind o aceeasi sacosa de rafie ai scuti astfel cateva zeci de mii vechi la fiecare drum prin supermarket. Unde mai pui ca banii scosi din ecotaxa ar putea fi folositi in scopuri ecologice – plantari de copaci, impaduriri, curatari de gunoaie, instalatii de reciclare sau purificare.. etc..
Merg sa-mi cumpar paine, care paine costa 90 de bani. Vanzatoarele umbla cu manusi, vezi-doamne sa nu iti atinga produsul. Dupa care te intreaba gales: “vreti punga”? Si daca vrei, costul tocmai a urcat la 1.1 lei. Care punga nu e plasa, ci o pungulita de-aia amarata, transparenta si subreda. Daca nu vrei, asta este, pui mana goala pe paine, mana cu care te-ai tinut de barele de metrou sau de scaunele din autobuz. Si apoi te intrebi de unde te-ai ales cu hepatita sau te miri ce alte boli.
Orice pungulita tocmai a devenit pretioasa in urma legii ecotaxei. Comerciantii de paine, banane, cartofi sau parizer au devenit, peste noapte, antreprenori in ale pungilor. Pentru ca, vedeti voi, la o paine vanduta cu 90 bani, ei mai vand aproape mereu si cate o punga de 20 de bani. Voi chiar credeti ca micii afaceristi de colt de bloc vor plati ecotaxa pentru toate pungulitele bagate pe gatul clientului? Daca vor declara 10 % din ele, mirare mare. Restul de bani sunt profit curat. Pentru ca, nu-i asa, nimeni nu cere bon cand ia o paine, nici nu verifica prezenta sau absenta pungii cu ecotaxa.
In afara de a ma da de gol, fara vreo urma de indoiala, cat de Hagi-Tudose pot fi incat sa ma atac pentru cate 2000 de lei dati de pomana la aproape fiecare achizitie, voiam doar sa arat ca drumul spre iad e pavat cu bune intentii. Ca in tarisoara asta a noastra, chiar si o lege in aparenta bine intentionata si ecologica risca sa devina inca un instrument de smen si ciupeala. Destepti au fost comerciantii care s-au aprovizionat din vreme cu pungi ieftine, pe care le paseaza acum, la negru si la 2000 de lei bucata, musteriilor. Cam la fel de destepti ca dealerii de masini noi, atunci cand s-a instaurat taxa pe prima inmatriculare; sau ca unicii importatori de case de marcat, atunci cand s-a dat legea cu casele de marcat obligatorii in orice SRL.
Bai, pai daca si la pungi am inceput sa tragem tzepe…
). Si nimic din ce cumpar nu lasa mirosuri in ghiozdan. Tot ce ar putea lasa mirosuri vine oricum intr-un ambalaj etans.
