In dimineata asta m-am reindragostit de Paris; dimineata, cand se trezeste din somn, este… unic. metrourile cochete, domnisoarele gatite dupa ultima moda pariziana, cladirile din 16ème, curate si dichisite ca inainte de Pasti. Ma simt ca printre ilustratiile din cartile de povesti de Grimm sau Andersen.
orice altceva! Este gratis! :)
Alex este programator, antreprenor, entuziast, blogger, early adopter si in general un digerati obsedat de internet, tehnologie si software.
Aboneaza-te prin RSS 
Alex este freelancer, antreprenor, blogger, programator si in general pasionat de internet si tehnologie.
Aboneaza-te prin RSS
Sau prin email
Subscribe just to my English articles
5 comentarii
De multe ori mi se intimpla sa dracuiesc Parisul, sa imi zic ca trebuie sa plec naibii de aici din orasul asta inghesuit, cu metroul lui puturos, umed si mereu in greva, cu oamenii lui cu nasul pe sus.
Insa, mi se intimpla citeodata sa iau autobuzul 21 de linga Opéra si sa ma dau jos la capat, la Porte de Gentilly. Cum o ia pe chei, pe la Saint Germain l’Auxerrois si intorc privirea inspre Sena, ma uit inspre Pont Neuf, inspre Conciergerie, apoi sucesc gitul spre turnul Eiffel, enervarea imi dispare ca prin farmec si imi zic:
Totusi, ce oras fain!
In scurtele mele peregrinari prin Paris, criticam si eu in gind, dar asta numai ca sa minimalizez meritele acestui oras. Iar aici, in Romania, uneori mai ascult un CD cu zgomote din Paris (ce simulacru trist…), pentru a ma simti in viata.
E bine ca sunteti acolo.
Alex, daca chiar vrei ilustrate 3D din cartile de povesti ale lui Andersen, recomand Copenhaga la crepuscul, centrul vechi pietonal, care, zic unii, ar fi cel mai lung din Europa daca pui toata imbirligatura de stradute cap la cap. Si daca peregrinarea o faci intr-o duminica, cind nu prea mai sint oameni pe strada, iluzia e si mai si, risti chiar sa dai nas in nas cu fetita cu chibriturile.
Uite, daca ai curiozitatea, poti sa vezi unde a locuit Andersen in anii de Copenhaga: Nyhavn 18, 20 si 67 – trei case diferite, in perioade diferite, toate pe aceeasi strada. E, de altfel, o zona foarte pitoreasca, dar cam ticsita de turisti.
http://www.hcandersen-homepage.dk/nyhavn_18.htm
Anul asta, pe 2 aprilie, se implinesc 200 de ani de la nasterea scriitorului si agenda e plina de manifestari de rigoare. O sa fie mare balamuc, dar unul de bine.
Multumesc pentru link. Din pacate.. se pare ca nu e ceea ce imi inchipuisem eu in copilarie – case cu tunuletze si zorzoane, blazoane ale breslelor mestesguaresti atarnand in lanturi deasupra usilor, ferestre si balcoane cu muscate rosii. Dar mai ales turnulete, balconase si statui sau basoreliefuri atarnand deasupra stradutelor pavate si maturate. Era o imagine idealizata despre cetatile si targurile din povesti, pe care o regasesc din ce in ce mai rar. In dimineata de ieri, putintel insorita si linistita, mergand pe jos de la Passy catre Trocadero prin stradute intortocheate, am avut mai mult ca oricand senzatia de a fi intr-un basm medieval.
Eh, nu, pe-aici nu se poarta muscatele si nici turnuletele. Pentru asa ceva cred ca trebuie sa incerci vreo urbe prin Nemtia, mai marunta, acasa la Hänsel si Gretel…