10 luni de schimbare

Acum 10 luni, prin noiembrie 2016, o cunostinta care lucreaza in Londra imi scria sa ma intrebe cum mai e prin tara. O batea gandul revenirii.

Isi facuse studiile la universitati de top iar apoi, alaturi de sotul sau, isi cladisera cariere stralucite. Dar acum se gandea ca traise suficient pe alte meleaguri. Devenise mamica, si incepea sa o apese departarea de familie, de prietenii din facultate, si probabil si gandul ca fetita sa nu va cunoaste Romania in felul acela intim in care o cunoscusera ea si sotul sau, roman si el : cu muntii, drumetiile, natura, traditiile si limba.

Se gandeau, asadar, sa renunte la joburile decente si carierele, si sa se intoara in Bucuresti, eventual implicandu-se in scena startupurilor IT locale si aducand cate ceva din know-how-ul deprins prin cele mai mari companii mondiale.

Am un zambet amar cand imi recitesc raspunsul dat atunci. Acum 10 luni: 

zic cu intorsul in tara sa nu iei vreo decizie definitiva pana pe 11 decembrie
sa nu ajungem sa regretam
e asa grav?
ce sa zic.. ma tem pt viitor cand vad ce amploare au luat rusii pe toate planurile
daca ies si la noi PSD+ALDE la guvernare.. clar ca lucrurile nu vor putea sa mearga prea bine
eh, mie mi-e teama de Brexit aici – de xenofobie si scadere economica daca se implementeaza. anyway e alta discutie
da. in fine, de-aia m-am agitat si eu recent cu sustinerea USR-ului. Mi se pare ultima speranta sa mai pot avea un impact

Intelegeti de ce zambet, si de ce amar? Grija mea cea mai mare, pe atunci, era ca va creste influenta rusa in Romania. Ca, cumva, politica externa a tarii va deveni ceva mai putin europeana.

Nici prin cele mai negre cosmaruri nu ma asteptasem la genul de schimbari din ultimele 10 luni – 10 luni in care fiecare zi mi-a adus un noi si noi motive de a ma ingrozi:

  • anularea instantanee a tuturor ordonantelor progresiste ale guvernului Ciolos. De pilda cele care stopau mafia din sanatate si administratie, impunand criterii de performanta si concursuri
  • anularea intr-o clipa a tuturor progreselor din invatamant, din 1990 incoace, prin reintroducerea manualelor unice si scoaterea in afara legii a tuturor materialelor ce nu sunt editate de editura partidului ministerului, inclusiv Gazeta Matematica sau culegerile de probleme
  • crearea peste noapte a unei elite de “pensionati special” – cu pensii de mii de euro, pensionati la 40 de ani si reangajati imediat pe acelasi post de pe care s-au pensionat
  • redistribuirea tuturor banilor destinati pentru spitale, doctori, repararea si constructia de drumuri, poduri si autostrazi, pentru a mari salariile primarilor, politistilor si jandarmilor
  • amenintarea cu nationalizarea pensiilor private
  • ordonante si legi care sa gratieze acuzatii de coruptie si sa transfere intregul sistem de justitie sub controlul deplin al Ministerului si ministrului justitiei
  • senatori PSD oameni de casa ai PSD care ii iau la propriu la bataie pe membrii opozitiei, cu acelasi aplomb si energie si inconjurati de aceleasi aplauze cu care nazistii erau laudati pentru persecutarea evreilor la sfarsitul anilor 1920.
  • mai nou cica vor sa stearga chiar si legea impotriva fumatului in locuri publice; prea era progresista, si parca prea sanatoasa.
  • … si nu mai am timp, nici energie, pentru restul – pentru actiunile la purtator ale lui Dragnea, banii furati in Brazilia, minciunile si calomniile catre demnitarii UE si SUA, firmele de buzunar infiintate de primarii pentru a eluda legile achizitiilor publice, si cate si mai cate

Dupa cum spuneam – un zambet tare amar la adresa naivitatii si optimismului meu de acum 10 luni.

Voi la ce visati, si de ce va temeati, in urma cu 10 luni?


Similar Posts:

1 thought on “10 luni de schimbare”

Leave a Reply