Thailanda - Ziua 6

Scriu acest post in 27/08, adica in ziua 12, in camera noastra de pe plaja Sairee din Ko Tao. Ca in orice amintire, unele lucruri s-au mai uitat iar altele sedimentat. Fugit irreparabile tempus

Drumul de la Bangkok la Surat Thanni l-am facut cu trenul de noapte, cel care pleca la 10:55 PM din Bangkok si care ajungea aproape 11 ore mai tarziu la destinatie. Partea proasta a fost ca nu mai aveau locuri la vagoanele de dormit ci doar la cele normale, adica la clasa a 2-a cu aer conditionat. Partea buna este ca ne-am simtit ca in avion, un avion de clasa a 2-a care pe alocuri semana a tren personal din Romania. Dar avea insotitoare de bord care ne-a adus paturici(pentru ca aerul conditionat chiar sufla, intr-una, din greu), mici gustari(una la plecare si una dimineata), un pahar cu apa seara si unul cu ceai sau cafea dimineata. Am facut cunostinta si cu niste tineri francezi ce mergeau in Koh Tao si apoi in Koh Phangan la Full Moon Party-ul din 25 august. Acestia, alaturi de un grup numeros de backpackeri, au coborat la Chumphon pe la 6 dimineata, chestie care pe noi ne-a speriat ca nu stiam ce se intampla.

Gara Surat Thani e de fapt intr-un orasel la vreo 15 km de orasul omonim. De cum am coborat pe peron am fost intrebati de un nene cu uniforma de gara unde vrem sa mergem(credea ca mergem spre Koh Samui), care cand a aflat ca mergem in Khao Sok ne-a pasat altuia care ne-a dus in statia de autobuze. Am platit biletul (250BHT de om) pentru microbuz si am facut cunostinta cu un cuplu anglofon(ea englezoaica, el suedez stabilit de vreo 8 ani in UK) care mergea in aceeasi directie. Microbuzul a intarziat doar un sfert de ora dar a recuperat din plin goning cu o medie de 120 la ora pe niste sosele mai bune decat autostrada noastra. Opriri dese in schimb pentru a mai lua cativa calatori si a-i lasa la destinatiile desemnate. Chestie pe care aveam sa o remarcam la toate microbuzele thailandeze: soferul ducea omul pana unde voia acesta, il lasa practic la poarta casei. Mai mult, soferul se dadea jos mereu ca sa mearga sa deschida usa.

In fine, dupa gonit vijelios si un drum neasteptat de lung (sa tot fi fost vreo 100km) am ajuns si la Khao Sok. O mica surpriza a fost ca nu intelegeam care e faza si de ce soferul nostru voia sa ne lase oarecum in drum, de unde incepea un drumeag mai laturalnic unde diversi cu minidubite se ofereau sa ne duca ei pana la resort-urile unde aveam rezervari. Intr-un final aveam sa intelegem ca si acestia din urma lucrau pentru diverse resort-uri si, din spirit de amicitie si prietenie, duceau pe gratis clientii concurentilor cale de doi kilometri cat avea drumeagul respectiv.

Rezervare in Khao Sok facusem la ‘Rainforest Resort’, o pensiune cu mai multe mici casute gen camping. A noastra era una din cele ieftine(400 BHT/noapte), cu vedere la rau. Geamurile si perdele murdare si tavanul cu urme de mucegai sau toaleta spartana nu au reusit sa stirbeasca din imaginea pitoreasca a locului: inconjurati de vegetatie luxurianta si dese ploi periodice(in fiecare seara, noapte si dupa amiaza). In fata cabanutei noastre zacea si un hamac prins intre doi cocotieri(parca), chiar pe malul raului. Cum am ajuns acolo am mancat ceva repede de pranz(ora era vreo 11:30) si, nedormiti de peste 24 de ore - de cand plecasem din hotelul din Bangkok - ne-am aruncat in pat. Ne-am trezit odata cu seara, cand am colindat prin micul sat de vacanta plin de pensiuni, restaurante si mini-saloane de masaj thailandez aflat la buza padurii tropicale.

P1040234

Noaptea am avut un oaspete in camaruta: un mic gecko(o soparlita de perete, verzui-maronie cu ochi negri, care mananca insecte, este foarte timida si, noaptea cand ti-e lumea mai draga, scoate niste zgomote complet nenaturale pentru o reptila - un fel de chitzait).

« home