Thailanda - Ziua 4

In zilele precedente cautasem in van vreun tur turistic care sa ne plimbe pe raul Chao Praya pana la Ayutthaya, fosta capitala a imperiului Siamez, aflata la vreo 80 km nord de Bangkok. Ghidurile turistice pe care le vazusem povesteau toate ca vei gasi foarte usor asemenea excursii pe rau. Apropo de ce povestesc ghidurile turistice in general, eu unul cred ca am nimerit in cu totul alta tara decat cea descrisa de ele. Dar voi reveni altcandva cu carcoteli pe tema asta. Oricum, cei de la Central Pier (va amintiti, aia care erau ‘thieves’) erau singurii pe care i-am vazut care faceau asemenea tururi, la pretul de 11000 baht / barca; adica vreo 11 milioane, ceea ce e ok pentru grupuri mari de 10-11 persoane dar nu si pentru oameni normali.

Am ales asadar solutia ieftina a trenului. A fost o aventura chiar si cautarea garii, cu bilete peste bilete cumparate (gara e pe linia de metrou, la care nu merg biletele de BTS, asa ca a trebuit sa mergem cu BTS-ul o statie, sa coboram, sa luam bilete pentru metrou cu care sa mergem 2 statii in directia oarecum opusa. Foarte interesant ca in metrou treceai prin detectoare de metale iar paznici inarmati ti se uitau in bagaje. Asa ca am ajuns la gara fix cand pleca trenul pe care ne propusesem sa-l luam. Din fericire fetele foarte dragute si saritoare de la biroul de informare a turistilor, care te ‘citeau’ dupa fatza ca esti turist veneau la tine, te intrebau unde vrei sa mergi, iti aratau orarul trenurilor si iti explicau preturi si tot ce voiai sa afli, iar apoi mergeau cu tine de mana la casa de bilete unde comandau bilet pentru tine si iti traduceau discutiile. Cu ajutorul lor ne-am luat bilet la personalul de 10:05 catre Ayutthaya, la vagonul de clasa a 3-a; doar 20 baht, un pret foarte bun dat fiind ca la clasa a 2-a ai fi dat cca 250 baht pentru acelasi drum.

Trenul a intarziat o ora, timp in care era sa ne suim intr-un alt tren care trasese la aceeasi linie. Inutil faptul ca din cand in cand in megafoane se spuneau chestii - atunci cand se vorbea si in engleza, reuseam sa intelegem un cuvant din 10. Intr-un final trenul a ajuns si a si reusit sa recupereze din timpul pierdut facand un pic sub 2 ore de mers. P1040037P1040051 P1040061 P1040085 IMG_0462 IMG_0527 P1040136 IMG_0505 P1040069 P1040146

Ayutthaya s-a dovedit un oras maricel, in care puteai da 3 baht/om ca sa traversezi raul cu bacul, daca nu voiai sa ocolesti 1 km pana la pod. Dupa ce am debarcat am mancat(se facuse deja ora 13), am inchiriat biciclete (50 baht/zi) noi si in stare buna si am pornit sa exploram orasul, prin trafic si claxoane. Putin cam greu sa te acomodezi cu mersul pe stanga(thailandezii conduc pe stanga ca englezii) dar dupa vreo 2 kilometri am ajuns in sfarsit la centrul centrului istoric, un parc urias cu multe alei. Nu stiu de ce(cred ca vazusem eu un documentar de acum vreo 5 ani) ma asteptam sa vad armate de maimute facandu-si traiul printre ruine, asa ca am fost destul de dezamagit la capitolul asta. Putin frustrant era si ca la mai toate ruinele importante se platea intrarea diferentiat - 50 baht strainii, in timp ce thailandezii erau lasati sa treaca pe moca. Dar de frumos era frumos, ruinele impunatoare, statuile lui Buddha decapitate de invadatorii birmanezi(?) din secolul 18 erau chiar emotionante.

Si apoi a inceput ploaia. O ploaie mocaneasca de toamna careia i-au luat doua ore sa porneasca cum trebuie si care s-a terminat fix cand am predat bicicletele, dupa ce ne saturasem de asteptat sfarsitul sau ascunsi sub un copac.

Pentru a intregi aventura zilei, odata reintorsi la Bangkok am aflat ca la trenul din seara asta(tren de noapte care sa ne duca, in 12 ore de drum, in zona de sud spre noi aventuri) nu se mai gaseau bilete la cuseta ci doar ‘sitting’; si ca de fapt la trenul pe care il voiam(de ora 18:50) nu se mai gaseau bilete deloc, ci doar la cel de 22:50. Asa ca ziua de azi si noaptea catre maine se anunta tare lunga si obositoare cu rucsaci incarcati, caldura mare afara si multe ore de asteptare in gara.

Aventura am vrut, aventura am capatat

« home