Biroul ideal

Citesc azi in fuga articolul lui Dick Costolo, founder of FeedBurner, despre cum biroul ideal pentru un startup ar trebui sa fie cat mai “open space” cu putinta:

My opinion for technology startups is totally open space with some large conference rooms, some very small conference rooms which double as phone rooms for personal/private phone calls, and no private offices, and if that’s not possible (no such rental space in a neighborhood, etc.) then make your existing space as open as possible and turn private offices into rooms with 2-3 desks.

Imi amintesc cu ocazia asta despre doua alte lucrari care comentau biroul ideal:

  • articolul lui Joel on Software despre “Bionic Office” :

    There’s a lot of evidence that the right kind of office space can improve programmer productivity, especially private offices.

  • Peopleware, de Tom DeMarco si Timothy Lister, cea mai tare carte pe care ar trebui sa o citeasca team liderii din IT – povesteste, printre multe altele, cum unul din principalele obstacole in calea productivitatii in cateva sute de mari companii si proiecte IT din state, o reprezentau spatiile deschise si, implicit, intreruperile continue.

Carevasazica doua opinii ce se bat cap in cap:
Dick Costolo adora open space, cu motivele:

  1. programatorii pot “auzi” discutiile celor de la suport tehnic cu clientii, si veni astfel din proprie initiativa cu solutii;
  2. daca ai o zi “off”, esti mahmur dupa prea multa bautura, si in principiu ai vrea doar sa o freci pana trece timpul, nu poti face asta in open space si, vrei nu vrei, trebuie sa pui umarul la munca;
  3. si cel mai important – in open space se reduce timpul de reactie, poti reactiona prompt la schimbari de specificatii, iar timpul petrecut dand sau primind mailuri si telefoane “formale” devine mult mai mic.

Ceilalti, programatori de meserie, care zic ca: programatorii trebuie sa fie lasati in pace, sa intre in the flow, starea aia in care sunt ei cei mai productivi; un spatiu deschis provoaca la intreruperi(colegii te intreaba chestii pe care le-ar putea gasi usor pe google, dar, deh, tu esti la indemana, si nu te deranjeaza decat “un minut”), intreruperile scad productivitatea, si uite-asa trece ziua fara sa apuci sa lucrezi mare lucru.

Eu unul nu am lucrat pana acum in locuri cu adevarat “open”, dar am fost destul de aproape – I’ve had my share 🙂 – primul job pe care l-am avut era intr-un birou de 3 calculatoare, dar in care project managerul, CEO-ul, lead testerul si marketingul, toate reunite in aceeasi persoana, venea constant cu schimbari de specificatii de genul celor spuse de Dick Costolo. Daca initial ma incanta aceasta agilitate si flexibilitate, dupa o vreme povestea a inceput sa fie obositoare: schimbarile orale de specificatii se uita repede, se inteleg prost si ajung sa se intoarca impotriva ta. Rugaminti de mici noi dezvoltari(“nu dureaza mult, hai fa-o acum”) ajungeau sa se stranga si sa manance toata ziua, in timp ce “adevaratele” proiecte de dezvoltat se amanau indefinit.

In rezumat, din primul job am inteles ca, fie biroul cat de mic, daca esti intrerupt des cu schimbari de specificatii… tot degeaba…

Al doilea job era un stagiu de cercetare, intr-o hala maricica in care eram 6 programatori, pozitionati in grupuri de cate 2, fatza in fatza. Nothing wrong with this, distantele intre birouri erau maricele, lumea era foarte linistita si intreruperile erau minime. Muult prea putine intreruperi, really. Ma plictiseam de moarte in majoritatea timpului, imi doream sa mai schimb o vorba cu cate cineva. Cam atunci m-am reapucat serios de fumat, dupa o perioada de vreo 4 ani de abstinenta – fumatul era o metoda de socializare relativ acceptabila. Spuneam ca era stagiu de cercetare, iar coordonatorul meu era situat cu doua etaje mai sus. Pe messenger nu discutam, iar o perioada maricica a fost plecat in vacanta. Rezultatul a fost un proiect slabut, ce poate ar fi iesit mult mai misto daca am fi lucrat in acelasi birou. Cat despre povestea cu zilele de mahmureala… asta e adevarata: chit ca biroul era cat se poate de open, si ca eram 6 insi sau chiar mai multi, geometria acestuia imi permitea multe perioade de motzaiala, frunzarind stirile de pe slashdot si, asteptand, in mare, sa treaca timpul…

La al treilea job eram 5 insi intr-un birou de vreo 20-24 m2, spate in spate, peretii erau de sticla/plastic incat putea vedea in birourile alaturate. It was cool, really. Intimitatea lui spate in spate imi permitea ca ore bune din zi sa le petrec citind bloguri, faptul ca eram suficienti in birou permitea si dese discutii. Nu era chiar cool atunci cand aveam nevoie de liniste si concentrare pentru a munci efectiv. In asemenea cazuri imi puneam castile pe urechi, cu sau fara muzica. Oamenii te deranjeaza mai putin cu intrebari din seria “Salut, Alex. Ca va?” atunci cand ai casti pe urechi… Destul de enervant era in schimb cand se strangea o armata de 2-3 consultanti si programatori, adunati in jurul unui coleg de birou, sporovaind care mai de care la adresa bugurilor colegului…

Nu mai continui lista. E timpul observatiilor si concluziilor:

  1. trei-patru-cinci oameni care lucreaza cot la cot, x-spe ore pe zi, ca sa lanseze un startup, lucreaza in mod evident mai bine daca sunt impreuna; chiar toti la o masa, programand si schimband idei. Dar asta merge bine pana cand: se creeaza un prototip/macheta, care apoi are nevoie de o arhitectura ceva mai gandita, in care hackurile si schimbarile de specificatii de ultima clipa nu isi mai au locul, sau cata vreme echipa ramane la o dimensiune restransa.
  2. mai mult de cinci oameni, solutia optima ar fi separarea in birouri de 2-3. Din a doua mea poveste reiese ca nu e obligatoriu sa fie birouri separate: unul suficient de mare, in care oamenii sa fie pozitionati la distanta, in grupuri de cate 2, grupati pe cat posibil dupa proiect. Daca doi programatori trebuie sa schimbe repede idei, luati in calcul si restrictiile geometrice/geografice: daca sunt la o distanta > 3 metri intre ei, se vor jena sa strige; daca nu sunt separati fizic de un perete, atunci li se va parea aiurea sa dea telefon, skype sau IM.
  3. echipele de 30 de oameni se vor stratifica si ierarhiza de la sine. Pentru a evita bisericutele autogenerate de “programatori”, “testeri”, “marketing”, “staff”, etc, o solutie propusa ar fi gruparea verticala, pe proiectzele – n-ar fi rau ca programatorul sa imparta biroul cu testerul si cu coordonatorul de proiect – combini avantajul indepartarii barierelor de comunicare cu cel al limitarii intreruperilor…
  4. toate animalele sunt egale. Poti fi tu CEO-ul lui peshte, daca eu stau inghesuit cu alti 4 oameni, o sa fiu invidios cand tu ai un birou singur, sau la etaje superioare. CEO-ul lui Intel avea biroul intr-unul din cubicle-urile companiei. E un mesaj foarte bun angajatilor, reduce plangerile acestora – “daca eu, CEO, pot lucra aici, poate vei reusi si tu…”

Tu ce crezi? Cum ar trebui sa fie biroul ideal?

Blogvertising : Televizor LCD


Similar Posts:

0 thoughts on “Biroul ideal”

  1. Am lucrat timp de 7 ani in firme cu spatii openspace. Pot sa spun fara ezitaer ca sistemul asta de birouri reduce productivitatea de zece ori. Programerii au nevoie de liniste pentru a se putea concentra. Nu au nevoie sa asculte cu jumatate de ureche conversatiile de la suport si nici sa fie intrerupti cu fel de fel de hartii si intrebari ‘urgente’ dar neimportante.

    Sa nu uitam ca dicutam despre un _startup_.
    Cele trei motive insirate de Costolo reflecta spiritul unei companii clasice, nu al unui startup.

  2. Tot ce ai spus mi se pare ca are sens… momentan eu am biroul intr-un colt din apartament care e al meu in intregime. E destul de bine, as zice chiar ideal – nu ma deranjeaza absolut nimeni, am tot timpul sa ma concentrez etc.

    Cred ca mi-ar place sa existe un complex care sa se afle intr-o gradina, cu cuburi de birouri individuale sau de cateva paresoane pe ici pe colo (si pentru discutii – domuri, sau un dom mare central). Seara poti iesi direct afara si joci un fotbal!

    Si mai interesant ar fi un design modular – cuburile s-ar putea muta si lipi, pentru ca atunci cand e nevoie de colaborarea mai multora sa poata imparti acelasi spatiu. “Vino cu biroul la mine saptamana asta pt. ca sa rezolvam problema”.

  3. “trei-patru-cinci oameni care lucreaza cot la cot, x-spe ore pe zi, ca sa lanseze un startup, lucreaza in mod evident mai bine daca sunt impreuna; chiar toti la o masa, programand si schimband idei.”

    nu sunt deacord cu asta.

    in 99% din timp ai nevoie de concentrare absoluta la ceea ce programezi.

    fiecare intrerupere, cat de mica, iti va cere 15 minute ca sa ajungi din nou la aceeasi stare de concentrare.

    schimburile de idei intr-adevar necesare sunt mai rare decat se crede si se pot regrupa.

  4. Un open-space mare are probleme cind sunt prea multi oameni mai ales cind fiecare asculta alt gen de muzica…(solutia unde fiecare are casti duce la racirea relatiilor intre colegi si ajungi sa vorbesti cu colegul din fata ta prin messenger).
    Eu tocmai amenajez un spatiu pentru 10-12 programatori unde o sa-i pun in camere cite 3-4 cu birouri in forma de X (gen trifoi).

  5. Hmm, multe opinii (cam cate opinii, atatia oameni). Ca sa ma bag si eu ca mararul in ciorba : toate opiniile iau in calcul doar un aranjament permanent – doar cea a lui Dragos permite o oarecare modularizare. Ceea ce propun eu este o combinatie : organizarea birourilor (camerelor) sa se faca pe 3 – 4 persoane – fiecare avand biroul sau (eventual spate in spate) si minim 2 – 3 m2 cu un geam. La aceste birouri se poate pune toata aparatura normala (monitor gigant, tastatura, telefon) dar legate la un portabil. In paralel cu aceste birouri s-ar putea creea open-space-uri fara ocupanti permanenti (mergand de la simple mese de 10 metrii pana la google-style fotolii si sali de jocuri) care vor permite organizarea de “sedinte” de munca comuna.

    Faptul ca toti programatorii care o cer pot avea portabile conectate prin wifi (teoretic disponibila pe toata suprafata unei firme si chiar putin in jur) ar oferi si acel 110% timp personal de concentrare pe care toti il cautam plus posibilitatea de munci intr-un grup zgomotos si (nu foarte) numeros.

    De ce sunt contra unui birou personal ? Motive de spatiu (imposibil ca toate sa aibe fereastra, sa fie simpatice etc) si de motivare – biroul personal nu garanteaza concentrare ci mai degraba singuratatea fizica – tot vei fi intrerupt de telefoane, de oameni care te cauta sau de colegi pusi pe pierdut timpul. Multi dintre cei care i-am auzit de birou personal si-l doreau ca o retragere de privirile celorlalti, nu neaparat ca o separare (mi s-ar parea normal ca inainte sa ceri un birou sperat sa dai telefonul pe mut si sa inchizi clientul de email – cel putin pe mine cele doua ma intrerup mult mai des decat colegii). Din nefericire increderea in oameni nu este la un nivel suficient de inalt incat sa o permita (si ca sa fim cinstiti, nici constiinciozitatea angajatilor nu se inalta spre cote imense).

    Dar revenind la un startup, unde fiecare are interesul sa reuseasca si sa munceasca (ca options holder) si unde responsabilitatea nu este diluata de management, cred ca o astfel de formula ar avea sanse de reusita.

  6. E simplu oricine ar prefera un birou personal. Eu am lucrat in “shared offices” adica 3-4 oameni in birou si in open spaces (cu pana la 13 oameni). Pot sa zic ca productivitatea in situatia in care sunt alti 12 oameni in jur tindea la zero. Chiar si cu 5 oameni in jur care vorbesc e greu sa te concentrezi. Am inceput sa vin mai devreme sau sa plec mai tarziu. Acum lucrez de acasa cat pot de mult pentru a putea compensa din timpul pierdut la serviciu.
    Si culmea e ca lucrez in stil XP si toata lumea din camera e la acelasi proiect adica QA + programatori .
    Open space-ul mi se pare o solutie ieftina si care permite supravegherea programatorilor (sa nu cumva sa se dea pe net si sa nu ii vada nimeni).
    Scuze pentru openspace ca permite comunicarea rapida nu este suficienta. Prefer sa am un email cu un requirement si sa am scris negru pe alb ceea ce se vrea decat sa aud si sa discut la nesfarsit.

    Ce se intampla daca jumate din echipa este in US sau Franta ? cum ii pui in openspace ?

Leave a Reply