V1

Soarele apune incet, pe undeva prin spatele Mall-ului. Noi stam si ascultam inserarea, punctata de huruituri de tramvaie pe Mihai Bravu.
“Priveste, cei de vis-a-vis se uita la TV.”
Noi am inchis TV-ul.
Scurg ultimele picaturi de Grasa de Cotnari in pahare. Vinul e galben. Am inchis soarele in el. Poate va fi de folos mai tarziu.
Vorbim incet, fara noima: tu barfesti verisoare sau colege de facultate; eu alte rubedenii.
Din cand in cand, un caine latra printre blocuri, plictisit. Nu are cu cine sa se joace. Lumea a intrat in case, se uita la Dansezi pentru tine.
Stam si mirosim Bucurestiul.
Noaptea, cartierul e mai putin prafuit. Parca si miroase altfel. A cartofi prajiti si floricele, de la vecinii de mai jos.
Uneori avem noroc; ne intindem capetele afara din balcon si adulmecam aerul noptii. Din gradinita blocului se ridica miros de iasomie. E alta floare, zici tu; posibil; nu le am cu florile.
S-a intunecat de mult, s-a facut racoare.
Scot soarele si-l beau.


Similar Posts:

0 thoughts on “V1”

  1. Scot soarele si-l beau. Si ma uit la proiectul care abia se tirie.
    Si mai scriu citeva linii de C++ ;

Leave a Reply