Vorbeam saptamana trecuta, la o bere, cu Sergiu – unul din cei mai buni prieteni din facultate. Ne miram ca nu avem niciodata timp de iesit la vorbe si bere ca in facultate. Ii spuneam ca, acum doi ani de zile, in Paris aveam o viata sociala mult mai intensa si legaturi mult mai stranse cu prietenii de acolo decat am, acum, cu cei de aici.
Raspunsul a venit ca o revelatie:
acum noi (eu sau el) nu mai simtim nevoia de socializare – avem alaturi de noi persoane iubite cu care ne petrecem zilele. Socializarea nu mai este alegerea simpla dintre “stau in casa singur sau ies cu prietenii“, ci intre “stau alaturi de cea iubita sau ies cu prietenii” – o alegere mult mai dificila…
