Vad ca Dragos se entuziasmeaza despre un hoax privitor la intrebari de angajare de la Google. Bine, hoax poate e cam mult spus, dar minciuna sfruntata este - un articol “bun de digg”, si mai ales, uite, un ditamai linkbait - i-a adus blogului o sumedenie de linkuri de calitate. Dar e mincinos.

Nu, dragi Google wannabees, nu acestea sunt intrebarile pe care le pune Google. Sunt, pe de alta parte, intrebari de angajare din ce in ce mai comune in companiile IT - vezi articolul asta.

Nu m-am laudat pana acum cu asta, dar am refuzat in ultima vreme doua invitatii din partea Google de a ii vizita; le trimisesem CV candva, demult, inainte de a ma hotari ce vreau sa fac si mai ales ce nu  vreau sa fac in viata, si apoi am sustinut vreo 2-3 interviuri telefonice. Cand m-am gandit mai serios la ce vreau de la viata, mi-am dat seama ca, in momentul actual, munca la Google nu m-ar incalzi cu multe, asa ca m-am retras din cursa.

Nu stiu cum ar fi decurs interviul on-site. Evident, habar n-am daca as fi fost acceptat - cert e insa ca m-am ales cu o invitatie pentru zbor si interviu on-site la Zurich(careia nu i-am mai dat insa curs). Dar, pentru acei Google wannabees din audienta, iata cateva ponturi despre cum am ajuns sa fiu curtat de Google San Francisco si apoi de Google Zurich.

1. in primul rand, trebuie ca Google sa stie ca vrei sa te angajezi la ei - acum 2 ani de zile le trimisesem CV-ul meu pe pagina de aici (vezi formularul Apply Online). Am fost, e drept, recomandat de un prieten care avea deja intrare la ei.
2. Este cunoscut, Google e innebunit dupa cei cu background academic - ar fi bine sa ai master, si ceva lucrari publicate la conferinte internationale.

Acum cu ponturile adevarate:

1. Pentru Google San Francisco se cauta, atunci, inginer de sistem - trebuiau cunostinte de Unix, programare distribuita, toleranta la defecte si cam orice altceva. Postul era de mare responsabilitate - toate aplicatiile Google trec prin mana echipei sistem, cei care fac deploymentul, si de multe ori le rescriu pentru a se adapta cerintelor. Ca limbaje de programare s-ar fi dorit Java, C/C++, Python si, desigur, Perl. Intrebarile din interviul de angajare erau din seria sistem de operare (ordoneaza de la cea mai rapida la cea mai lenta operatiunile: schimbare proces, scriere pe disc, citire din cache, schimbare de registri, etc…) sau programare ultra-super-rapida (descrie un algoritm super rapid care sa numere cati biti de 1 sunt intr-un sir de octeti de dimensiune foarte mare - 1Giga, de pilda.. - se vrea, evident, o singura parcurgere).
2. Pentru Google Zurich am sustinut interviu telefonic pentru echipa de research la Google Maps - a contribuit probabil la repartizarea mea faptul ca aveam background de 2 ani intr-o firma de GIS, precum si proiectul meu bazat pe Google Maps API, Geokeo (nu-l mai cautati, nu l-am mai continuat, iar domeniul a fost acaparat intre timp de spammeri). Intrebarile erau destul de “la obiect” - cum ai gasi, cat mai eficient, ce poligoane sa afisezi pe harta intr-o zona anume, ce structuri de date si algoritmi ai folosi, dar si o intrebare/problema mai tare de algoritmica distribuita - cum ai gasi cele mai frecvente 1000 de cautari pe Google, stiind ca cautarile sunt retinute distribuit pe, sa zicem, 100000 de masini?(exista, asadar, chestii care sunt frecvente pe cate o masina, dar nu sunt frecvente global, si invers)

Ei, sper ca nu am incalcat prea multe contracte de confidentialitate divulgandu-va toate astea. Dat fiind ca nu am semnat nici un document, banuiesc ca nu fac un mare rau povestindu-va; fiti siguri ca nu veti primi aceleasi intrebari, dar asteptati-va la genul asta de nivel de dificultate, cel putin pentru prima faza a interviului…

PS. Sa nu incepeti cu intrebari din seria - “de ce nu te-ai dus la Google daca esti asa de destept?“. Raspunsul este acelasi cu al celor din seria - “de ce nu ai ramas in Franta si te-ai intors in Romania?“, si tine de calea fiecaruia si de alegeri personale.

Daca esti nou pe aici, nu uita sa te abonezi la feedul meu RSS . Iti multumesc pentru vizita!