Vad ca Dragos se entuziasmeaza despre un hoax privitor la intrebari de angajare de la Google. Bine, hoax poate e cam mult spus, dar minciuna sfruntata este – un articol “bun de digg”, si mai ales, uite, un ditamai linkbait – i-a adus blogului o sumedenie de linkuri de calitate. Dar e mincinos.
Nu, dragi Google wannabees, nu acestea sunt intrebarile pe care le pune Google. Sunt, pe de alta parte, intrebari de angajare din ce in ce mai comune in companiile IT – vezi articolul asta.
Nu m-am laudat pana acum cu asta, dar am refuzat in ultima vreme doua invitatii din partea Google de a ii vizita; le trimisesem CV candva, demult, inainte de a ma hotari ce vreau sa fac si mai ales ce nu vreau sa fac in viata, si apoi am sustinut vreo 2-3 interviuri telefonice. Cand m-am gandit mai serios la ce vreau de la viata, mi-am dat seama ca, in momentul actual, munca la Google nu m-ar incalzi cu multe, asa ca m-am retras din cursa.
Nu stiu cum ar fi decurs interviul on-site. Evident, habar n-am daca as fi fost acceptat – cert e insa ca m-am ales cu o invitatie pentru zbor si interviu on-site la Zurich(careia nu i-am mai dat insa curs). Dar, pentru acei Google wannabees din audienta, iata cateva ponturi despre cum am ajuns sa fiu curtat de Google San Francisco si apoi de Google Zurich.
- in primul rand, trebuie ca Google sa stie ca vrei sa te angajezi la ei – acum 2 ani de zile le trimisesem CV-ul meu pe pagina de aici (vezi formularul Apply Online). Am fost, e drept, recomandat de un prieten care avea deja intrare la ei.
- Este cunoscut, Google e innebunit dupa cei cu background academic – ar fi bine sa ai master, si ceva lucrari publicate la conferinte internationale.
Acum cu ponturile adevarate:
- Pentru Google San Francisco se cauta, atunci, inginer de sistem – trebuiau cunostinte de Unix, programare distribuita, toleranta la defecte si cam orice altceva. Postul era de mare responsabilitate – toate aplicatiile Google trec prin mana echipei sistem, cei care fac deploymentul, si de multe ori le rescriu pentru a se adapta cerintelor. Ca limbaje de programare s-ar fi dorit Java, C/C++, Python si, desigur, Perl. Intrebarile din interviul de angajare erau din seria sistem de operare (ordoneaza de la cea mai rapida la cea mai lenta operatiunile: schimbare proces, scriere pe disc, citire din cache, schimbare de registri, etc…) sau programare ultra-super-rapida (descrie un algoritm super rapid care sa numere cati biti de 1 sunt intr-un sir de octeti de dimensiune foarte mare – 1Giga, de pilda.. – se vrea, evident, o singura parcurgere).
- Pentru Google Zurich am sustinut interviu telefonic pentru echipa de research la Google Maps – a contribuit probabil la repartizarea mea faptul ca aveam background de 2 ani intr-o firma de GIS, precum si proiectul meu bazat pe Google Maps API, Geokeo (nu-l mai cautati, nu l-am mai continuat, iar domeniul a fost acaparat intre timp de spammeri). Intrebarile erau destul de “la obiect” – cum ai gasi, cat mai eficient, ce poligoane sa afisezi pe harta intr-o zona anume, ce structuri de date si algoritmi ai folosi, dar si o intrebare/problema mai tare de algoritmica distribuita – cum ai gasi cele mai frecvente 1000 de cautari pe Google, stiind ca cautarile sunt retinute distribuit pe, sa zicem, 100000 de masini?(exista, asadar, chestii care sunt frecvente pe cate o masina, dar nu sunt frecvente global, si invers)
Ei, sper ca nu am incalcat prea multe contracte de confidentialitate divulgandu-va toate astea. Dat fiind ca nu am semnat nici un document, banuiesc ca nu fac un mare rau povestindu-va; fiti siguri ca nu veti primi aceleasi intrebari, dar asteptati-va la genul asta de nivel de dificultate, cel putin pentru prima faza a interviului…
PS. Sa nu incepeti cu intrebari din seria – “de ce nu te-ai dus la Google daca esti asa de destept?“. Raspunsul este acelasi cu al celor din seria – “de ce nu ai ramas in Franta si te-ai intors in Romania?“, si tine de calea fiecaruia si de alegeri personale.
exact ca si la altzii:structuri de date si algoritmi.
]??………(cititorii tai din 5 septembrie stiu d c …)
